Analizând sumar
alegerile parlamentare din 2016, se poate constata că doar aproximativ 500.000 din tineretul cu vârsta cuprinsă între 19-24, și-au exercitat dreptul de vot pentru alegerea reprezentanților lor, senatori și deputați, în parlamentul României.
Următoarele alegeri parlamentare vor avea loc în 2020, iar cei ce vor vota pentru prima dată în viață, vor fi cei născuți între anii 1998 și 2002, care vor avea în 2020 vârsta legală de vot între 18 și 22 de ani.
Cine sunt acești oameni și cum pot influența ei rezultatele următoarelor alegeri parlamentare din 2020?
Cea mai mare parte din ei sunt liceenii generațiilor care au dat/vor da bacalaureatul între 2016 și 2020. Din februarie 2018 până în decembrie 2020 mai sunt aproximativ 34 de luni, 136 de săptămâni și 952 de zile. Statisticile ne spun că acești tineri reprezintă în jur de 1 milion de oameni. Cu siguranță acești tineri au avut în programa școlară materiile educație civică și educație socială, dar apare întrebarea, oare câți înțeleg sau au înțeles cu adevărat
importanța alegerilor parlamentare?
Desigur, la educație civică/socială nu se învață doar despre dreptul de a vota, și e normal să se predea/învete și alte concepte cum ar fi, ce înseamnă să fii cetățean întrun stat democratic, ce este constituția României, cum funcționează separația puterilor în stat, dar și despre gândirea critică, drepturile omului și alte concepte care să ajute la dezvoltarea competențelor necesare unui cetățean responsabil.
Înainte de anii 2000 educația civică se predă la începutul liceului în clasa a IX-a, fiind o materie care nu era întotdeauna tratată cu seriozitate de elevi, fiind mai degrabă o materie de umplutură, la care se putea trece relativ ușor. Astăzi putem constata că educația civică începe să fie predată mult mai devreme, începând cu clasele primare, chiar din clasa a III-a, fapt ce este lăudabil dar și puțin suspect.
Problema votului și alegerii persoanelor ce vor conduce structurile de stat executive și legislative, se studiază în clasa a VII, conform programei școlare din 2017 stabilită de ministerul educației naționale. Conform acestei programe, una dintre sarcinile elevilor este "realizarea unei scurte compuneri în care elevii își imaginează că exercită, timp de o săptămână, o funcție într-o instituție publică (de exemplu, primar, parlamentar, judecător, președinte)" conform documentului
Programa școlară pentru disciplina EDUCAȚIE SOCIALĂ Clasele a V-a – a VIII-a, la pagina 15.
Capitolul cheie din programă este intitulat "Educație pentru cetățenie democratică" și include "Sistemul politic în România" precum și "Raportul cetățeni – autorități. Drepturi și responsabilități cetățenești în societatea democratică" unde se explică:
Extras din Programa școlară pentru disciplina EDUCAȚIE SOCIALĂ
- Domnia legii și puterea cetățenilor
- Procesul de elaborare a legilor; participarea cetățenilor la elaborarea legislației
- Drepturile și libertățile cetățenești și respectarea legilor; limite ale libertății
- Justiția ca instituție de apărare și de înfăptuire a dreptății; egalitatea în fața legii și accesul la justiție al cetățenilor; copilul în procesul judiciar; delincvența juvenilă; consecințe ale nerespectării legii
- Cetățenia activă. Participarea cetățenilor la luarea deciziilor publice și la controlul aplicării acestora
- Implicarea civică în contextul democrației reprezentative și al formelor de manifestare a democrației directe
- Alegerile și votul; alegerea reprezentanților; evaluarea activității reprezentanților aleși
- Societatea civilă, organizații nonguvernamentale, tipuri de inițiative cetățenești în comunitățile locale
- Rolul îndeplinit de mass-media în societate și în formarea opiniei publice
Statistic, probabil că media de vârstă în clasa a VII-a, ar trebui să fie undeva în jur de 13 ani.
Exista studii psiho-sociale/medicale, care spun că ca primii ani din viață (0-3) sunt cei mai importanți, pentru dezvoltarea unui copil, pentru că atunci se dezvoltă creierul cel mai rapid, după naștere. Sunt anii în care un copil învață cele mai elementare lucruri. Învața să se raporteze la lumea lui apropiată (la mama sa mai ales), să sugă, să vadă, să recunoască chipuri și sunete, să audă limba maternă, să se joace, să urle și să țipe, să vorbească, să meargă. Condițiile și felul în care crește, vor determina în foarte mare măsură abilitățile lui viitoare de a interacționa cu succes în relație cu alți oameni și cu lumea înconjurătoare în general.
La vârsta de 13 ani încă se consideră că un copil se află la începutul vieții și atunci, revenind la problema votului, este considerat probabil, că este bine ca educația civică să se facă la o vârstă cât mai fragedă, cu condiția presupusă ca copilul să poată îngelege noțiuni complexe și mai ales abstracte, condiție care teoretic ar trebui să fie îndeplinită intro oarecare măsură la 13 ani.
Din acel moment, vor trece minim 5 ani și maxim 8 ani, până când copilul va deveni matur legal și avea dreptul și oportunitatea de a vota pentru alegerile parlamentare, locale, prezidențiale și/sau europene. Trebuie subliniat că în liceu, materia educație civică, nu mai este abordată decât poate tangențial la istorie, literatură și poate la economie. Depre testarea acestor cunoștințe la BACALAUREAT, examenul maturității, nu par să existe subiecte dedicate educației civice, deși ar fi o idee foarte bună o
recapitulare serioasă a conceptelor de educație civică învățate în clasa a VII-a și probabil uitate până în clasa a XII-a.
Apar mai multe întrebări în urma acestor constatări:
- De ce a fost programată educația civică pentru clasa a VII-a?
- Care sunt argumentele pentru faptul că doar în clasa a VII-a se mai face educație civică?
- Se dorește oare la nivel politic ca tinerii să aibă destul timp să uite ce au învățat despre importanța votului și în general despre educația civică? (teoria conspirației se face ușor simțită în această întrebare, dar totuși!)
Desigur, pot apărea multe alte întrebări și vă invit să le adresați în comentarii, dar mai ales
parlamentarului vostru.
Poate nu așa evident este că, responsabilitatea de a îi învăța pe copii/tineri despre importanța votului, revine nu doar profesorilor în cadrul școlilor din sistemul național de învățământ, ci și evident părinților. Educația se face de fapt, în mod direct în primul rând acasă, în familie, iar în cercul de prieteni și în alte anturaje ale copilului mai degrabă indirect. Școala este un partener absolut necesar în procesul educării, dar nu poate fi 100% responsabil pentru caracterul și opțiunile politice ale indivizilor pe care îi educa.
Nu este un lucru simplu responzabilizarea unei persoane, astfel încât să voteze în cunoștință de cauză privind opțiunile politice, precum și impactul socio-economic al deciziilor ce vor fi luate de persoanele alese dar și al persoanlelor desemnate de aleși (nu prin vot direct de către cetățeni) în funcții cheie în guvern/ministere etc. Responsabilizarea se învață, sau nu se învață în primii ~10 ani. Ulterior "viața" te învață și ea în măsura în care o persoană este acordată și receptivă la mediul înconjurător (economic, social, politic etc.)
Jumătate din milionul de tineri cu drept de vot, care și-au exercitat votul și opțiunea politică, au înțeles poate ceva din educația civică, sau poate au fost îndemnați de părinți să meargă la vot. Este posibil și ca votul lor să fi fost cumpărat de partide sau chiar furat, dar cert este că "au votat". Restul milionului are deasemenea destule motive posibile pentru care nu a votat: imposibilitate fizică, indiferentă, inconștientă, refuz categoric de a participa, poate din motive ideologice, lipsa clarității privind scopul votului și pe cine se poate vota, ignoranța sau pur și simplu nu au votat de lene să meargă la secția de votare.
Și poate că acești tineri care nu au votat, dacă ar fi să înțeleagă că e necesar pentru toată societatea ca ei să voteze, ar putea vota chiar împotriva intereselor lor, fiind influențați de campaniile electorale, care după cum știm, nu s-au dovedit a fi cele mai sincere sau credibile, referitor la promisiunile făcute și mai ales la respectarea lor ulterioară.
Există un risc potențial destul de mare că participarea masivă la vot să nu ducă de fapt la un rezultat bun pentru societate. Dimpotrivă, ar exista mai multă "masă de manevră" pentru mașinăriile de propagandă politică, dar măcar în acest fel am avea o imagine mult mai clară asupra opțiunilor politice ale cetățenilor. Am ști mai bine ce orientare politică avem, de stânga/centru/dreaptă, și care este de fapt nivelul de înțelegere al populației în privința partidelor politice și al necesitaților acestei țări privind educația, sistemul de sănătate, infrastructură, nivelul de trai, bunăstarea etc.
Dacă ești născut(a) între anii 1998-2002, vreau să te întreb dacă ai de gând să votezi în 2020? și să argumentezi de ce DA sau de ce NU!
